Cu totii avem un paradis piedut

“Un copil este schita pe care o face Dumnezeu si pe care o definitiveaza mama lui” un copil despre ce este un copil, dintr-un interviu cu Dan Puric.

Dedic aceasta sectiune fiului meu Andrei si acelei categorii aparte de oameni numita parinti, precum si tuturor oamenilor parinti sau “neparinti”, care si-au piedut increderea ca isi vor mai regasi vreodata acel paradis pierdut numit copilarie.

Copiii in general si copiii nostri, in special, sunt inca o sansa pe care ne-o da viata de a ne reintoarce la lucrurile simple, dar cu adevarat importante, de a retrai sentimente pe care le credeam de mult pierdute.  Daca vom reusi sa ne aplecam spre lumea lor cu intelegere, dragoste si zambetul pe buze, copiii nostri pot fi o fereastra spre Dumnezeu si, nu in ultimul rand, spre noi insine.

Una dintre cele mai frumoase si fascinante perioade ale vietii mele a fost aceea in care am format cu Andrei o singura fiinta si primul an al vietii lui. Atunci am trait cel mai aproape de ceea ce se numeste “minunea de a fi”. Multa vreme nu realizam ca port in mine o fiinta, alta decat mine. Multa vreme dupa ce s-a nascut Andrei, il admiram ore in sir si tot nu credeam ca exista, ca e asa cum e si, mai ales, ca e al meu.

Vroiam sa “consemnez” cele mai frumoase momente, dar nu mi-a placut nicioadata sa tin un jurnal clasic. Atunci am inceput sa scriu un jurnal aparte, pe care il trimiteam prietenilor, carora nu numai ca le placea foarte mult, dar dadeau mai departe altor prieteni, uneori oameni pe care eu nici nu ii cunosteam. O proaspata mamica, fosta colega de liceu, cu care nu ma mai vazusem de ani de zile, mi-a spus, cand, in sfarsit, ne-am intalnit la ziua de nastere a cumnatului ei, ca a citit acest jurnal cand era insarcinata si i-a placut foarte mult. Ea, ca si alti “sustinatori” ai jurnalului m-au intrebat de ce nu l-am continuat, de ce nu mai scriu?

Nu am sa explic aici motivele pentru care m-am oprit. Am sa spun ca voi relua cele mai reusite episoade ale jurnalului si voi incerca sa adaug altele noi.

Multumesc pentru incurajari si sper sa va placa la fel de mult.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s